Нестор (Ворническу)

Родился 1 октября 1927 года в селе Лозова жудеца Лэпушна в Бессарабии (ныне Страшенский район Молдавии), в семье резешей Василия и Веры Ворническу. Был старшим из пяти детей семьи Ворническу. В 1934—1941 годы обучился в школе в родном селе[2].

14 марта 1943 года[1] поступил послушником в Скит Нечит в жуцеце Нямц, а в 1946—1951 годы был послушником в Монастыре Нямц. В 1946—1948 годы обучался в монашеской семинарии при Монастыре Нямц. В 1948—1951 годы обучался в высшей монашеской семинарии при том же монастыре.

10 марта 1951 года в храме Вознесения Господня Монастыря Нямц епископом Павлом (Шерпе) был пострижен в монашество. 21 октября того же года в Скиту Вовидения тем же иерархом был рукоположен в сан иеродиакона[1].

В 1951—1955 годы обучался в Бухарестском Богословском институте. В 1955—1958 году там же обучался в докторантуре по теологии.

18 июля 1956 года в кафедральном храме города Роман епископом Романским и Хуским Феофилом (Хериняну) был рукоположен в сан иеромонаха[1]. Служил священником в кафедрального собора в Яссах (1958—1962) и библиотекарем митрополии.

В 1960—1966 годы служил настоятелем монастыря святого Иоанна Нового в Сучаве. Митрополит Юстин Моисеску возвёл его в сан архимандритом 2 февраля 1962 года.

С 25 марта 1966 года по 15 декабря 1970 года был настоятелем Монастыря Нямц.

15 декабря 1970 года решением Священного Синода по предложению митрополита Олтенского Фирмилиана (Марины) был избран викарным епископом Крайовской архиепископии в титулом «Северинский» в память о старом митрополитичьем престоле, созданном в городе Дробета-Турну-Северин, за 600 лет до этого[2].

27 декабря 1970 года в Крайове состоялась его епископская хиротония, которую совершили: митрополит Олтенский Фирмилиан (Марин), епископ Рымникский и Аржешский Иосиф (Гафтон) и епископ Куртя-де-Аржешский Павел (Шерпе)[1].

20 апреля 1978 года Церковная избирательна коллегия избирает его архиепископом Крайовским и митрополитом Олтенским, вместо митрополита Феоктиста (Арэпашу), избранного архиепископом Ясским и митрополитом Молдовским и Сучавским. 23 апреля того же года происходит его интронизация в Митрополитанском Соборе святого Дмитрия в Крайове[2].

В 1983 году в Бухарестском богословском институте защитил докторскую диссертацию: «Первые патристические Писания в нашей литературе, IV—XVI века» под научным руководством профессора Йоана Комана[2].

Он участвовал во многих конгрессах, симпозиумах и других международных собраниях в Мадриде, Хельсинки, Москве, Софии, Иерусалиме, Будапеште, Праге, Варшаве, Афинах, Киеве, Нью-Йорке, Сиднее, Нью-Дели, Новой Зеландии и т. д. Он поддерживал и проводил благотворительные акции в рамках епархии.

Скончался 17 мая 2000 года. Похоронен в Кафедральном Соборе святого Димитрия в Крайове[2].

труды по патрологии

• Munca manuală în monahism după Sfântul Vasile cel Mare // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXI, 1955, nr. 9, p. 501—521;
• Învățătura Sfântului Grigorie de Nissa despre chip și asemănare // Studii Teologice, an. VIII, 1956, nr. 910, p. 585—602;
• Începutul vieții de obște în monahism după Sfântul Pahomie cel Mare // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXIII, 1957, nr. 5-6, p. 416—430
• Principii pedagogice în opera «Pedagogul» a lui Clement Alexandrinul // Studii Teologice, an. IX, 1957, nr. 9-10, p. 726—740;
• Viața morală și duhovnicească a preotului după lucrarea Sfântului Ambrozie «De officiis ministrorum» // BOR, an. LXXV, 1958, nr. 3-4, p. 333—347;
• Combaterea nedreptăților sociale în cuvântările episcopului Asterie al Amusiei // Studii Teologice, an. X, 1958, nr. 7-8, p. 454—462;
• Dragostea față de om după scriitorii creștini din veacurile al doilea și al treilea // Studii Teologice, an. X, 1958, nr. 9-10, p. 590—597;
• Invățături duhovnicești din viața și opera Sfîntului Vasile cel Mare // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an XLI, 1965, nr. 1-2, p. 43-54;
• Aspecte ale desăvârșirii creștine după Sfântul Vasile cel Mare // «Ortodoxia». XXX, 1978, nr. 4, p. 604—637;
• Scrieri ale Sfântului Vasile cel Mare în literatura Bisericii Ortodoxe Române // «Ortodoxia», an. XXXI, 1979, nr. 1, p. 19-52;
• Invățătura Sf. Vasile cel Mare despre muncă // Mitropoliei Olteniei, an. XXXI, 1979, nr. 1-3, p. 10-48 (ultimele trei studii au apărut și în volum, cu titlul: Despre viața și opera Sfântului Vasile cel Mare. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Craiova, 1979, 162 p. + XVI pl.)

труды по церковной истории

• Leaturile Patriarhiei de Constantinopol cu Biserica românească în veacul al XVI-lea // Mitropoliei Olteniei, an. X, 1958, nr. 3-4, p. 191—202;
• Arhiereul Narcis Crețulescu-Botoșăneanul (1835—1913) // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an.XXXV, 1959, nr.5-6, p.333-343;
• Cazaniile noastre // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXVII, 1961, nr. 3-4, p. 181—202;
• Arhimandritul Leon Asachi // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXVIII, 1962, nr. 3-4, p. 213—242;
• Instituții pentru îngrijirea sănătății patronate de mănăstirea Neamț // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXIX, 1962, nr. 5-6, p. 442—450;
• Arhimandritul Benedict Teodorovici egumenul Moldoviței (1769—1785) // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXIX, 1963, nr. 7-8, p. 513—529;
• Reședința mitropolitului Dosoftei de la «Sf. Nicolae» Domnesc din Iași // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XXXIX, 1963, nr. 9-10, p. 602—609;
• Biserica Sfântul Gheorghe — Mitropolia Veche din Iași // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XL, 1964, nr. 7-8, p. 398—408 (și în vol. Monumente istorice- bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 335—340);
• Xilogravuri-clișee executate de ieromonahul Veniamin Jacotă la mănăstirea Sucevița între anii 1855—1859 // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLI, 1965, nr. 3-4, p. 181—189;
• Două xilogravuri-clișee vechi din mănăstirea Sfântul loan cel Nou din Suceava // Biserica Ortodoxă Română, an. LXXXIV, 1966, nr. 1-2, p. 209—228;
• O xilogravură din anul 1661: Imaginea celor două căi // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLII, 1966, nr. 5-6, p. 302—316;
• Literatura patristică în preocupările mitropolitului Veniamin Costache // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIII, 1967, nr. 1-2, p. 49-60;
• Îngrijirea sănătății în vechile noastre mănăstiri // Mitropoliei Olteniei, an. XX, 1968, nr. 12, p. 65-70;
• Mihail Kogălniceanu la Râșca în 1844 // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIV, 1968, nr. 3-4, p. 174—184;
• Relații bisericești-culturale între mănăstirea Neamț și Transilvania din cele mai vechi timpuri până în preajma anului 1918 // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLIV, 1968, nr. 11-12, p.664-701;
• Scrieri bizantino-eclesiastice în țările române (secolele XIV—XV) // Mitropoliei Olteniei, an. XXIII, 1971 nr. 11-12, p. 802—822;
• Ctitorii mănăstirii Bucovăț Stepan marele ban și fiul său Pârvu marele logofăț // Mitropoliei Olteniei, an. XXIV, 1972, nr. 9-10, p. 668—699;
• Trei manuscrise psaltice vechi // Mitropoliei Olteniei, an. XXIV, 1972, nr. 11-12, p. 935—965;
• Un manuscris necunoscut al duhovnicului Andronic: Istoria mănăstirii Secu // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. L, 1974, nr. 3-4, p. 180—196;
• «Cântecul lui Adam» într-un vechi manuscris psaltic de la Strihareț // Biserica Ortodoxă Română, an. XCII, 1974, nr. 7-8, p. 1030—1039 (versiune franceza în RESEE, XV, 1977, p. 37-47);
• Scrieri patristice și postpatristice în preocupările mitropolitului Dosoftei al Moldovei // Mitropoliei Olteniei, an. XXVI, 1974, nr. 9-10, p. 6-19;
• Mitropolitul Dosoftei traducător și editor al unor texte patristice // Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. L, 1974, nr. 9-12, p.749-752;
• Incercări, posibilități și propuneri în vederea înființării Patriarhatului înainte de 1925 // Biserica Ortodoxă Română, an. XCIII, 1975, nr. 11-12, p. 1342—1365,
• Propuneri simultane pentru înființare Patriarhatului la București și a unei Mitropolii la Craiova, între anii 1882 și 1924 // Mitropoliei Olteniei, an. XXVI, 1975, nr. 11-12, p. 821—851 (și extras);
• Rugăciuni pentru biruință în 1877—1878, în «Ortodoxia», an. XXVIII, 1976, nr. 2, p. 378—401;
• 0 cronică necunoscută a Războiului pentru Independență // Biserica Ortodoxă Română, an. XCIV, 1976, nr. 56, p. 535—579 (și extras);
• Contribuția patriotică adusă de clerul din părțile oltene în anii 1877—1878 // Mitropoliei Olteniei, an. XXIX, 1977, nr. 4-6, p. 259—305;
• Personal monahal la «Crucea roșie» pentru îngrijirea ostașilor răniți în 1877—1878 // Biserica Ortodoxă Română, an. XCV, 1977, nr. 5-6. p. 397—413 (studiile menționate aici și altele, referitoare la Războiul de Independență au fost srânse în volumul: Contribuții aduse de slujitorii bisericești pentru Inclependența de Stat a României, în anii 1877—1878, Craiova, 1978, 196 p. + 90 fig);
• Dosoftei mitropolitul Moldovei apărător al epiclezei euharistice // Biserica Ortodoxă Română. an. XCV, 1977, nr.7-8, p. 727—753;
• Episcopul Ilarion al Argeșului, sfetnicul lui Tudor Vladimirescu. File din calendarul strădaniilor sale de slujire a Bisericii și a patriei (în anii 1820—1821) // Mitropoliei Olteniei, an. XXXIII, 1981, nr. 1-3, p. 7-77;
• 0 matrice sigilaă inedită 1821 și semificația sa istorică // Mitropoliei Olteniei, an. XXXIII, 1981, nr. 7-9, p. 354—374 (ultimele două studii — cu introducere, indice și rezumate — publicate în volumul Descătușarea și Craiova. 1981, 17 p.);
• Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII, Izvorare traduceri, circulație. Teză de doctorate Craiova, 1983, 448 p. (Publicată și în MO, an. XXXV, 1983,nr.1-3-4,5-6; reeditată sub titIul: Primele scrieri patristice în literatura noastră. sec. IV—XVI, Craiova, 1984, 638 p.);
• Participarea mitropolitului Moldovei Sofronie Milescu la înfăptuirea unirii Principatelor Române // Biserica Ortodoxă Română, an. CIl, 1984, nr. 1−2, p.79-117 și MO. an. XXXVI, 1984, nr. 1-2, p. 7-38 (și în extras, Craiova, 1985, 156 p.);
• Un filosof străromân de la Histria dobrogeană: Aethicus Histricus, autorul unei Cosmografii și al unui alfabet (sec.IV-V) // Mitropoliei Olteniei, an.XXXVII, 1985, nr. 11-12 (și extras, Craiova, 1986, 51 p.+ 14 anexe + 8 pl.)
• Argumentul vechimii și neatârnării mitropoliei Moldovei și Sucevei pârghie în eforturile depuse pentru înfăptuirea unirii din 1859 // Biserica Ortodoxă Română, an. CIV, 1986, nr. 9-10, p. 83-108;
• 0 parte din aceste studii strânse în vol. Desăvârșirea unității noastre naționale, fundament al unității Bisericii străbune, Craiova, 1988, 66-81 p. și în vol. «Biruit-au gândul». Studii de teologie istorică românească, Craiova, 1990, 622 p.;
• Una dintre primele scrieri ale literaturii române stravechi: Pătimirea Sfinților Epictet și Astion" (de la cumpăna secolelor III—IV), Craiova, 1990, 244 + XXII p. (text Român, francez. engleză extras din MO, an. XLI, 1989, nr. 1, p. 20-74).